RED – Evaluarea morfo-funcțională a sistemului nervos

Evaluarea morfo-funcțională a sistemului nervos

CT cerebral și vertebro-medular (tomografia computerizată)

CT sau Tomografia computerizată este una dintre tehnologiile utilizate în imagistica medicală. Această metodă de investigare presupune utilizarea unui fascicul îngust de raze X, cu ajutorul căruia se produce imaginea unei secţiuni transversale în regiunea de interes a organismului pacientului.

Cuprins

• Scop
• Indicații
• Pregătirea materialelor necesare
• Pregătirea mediului
• Pregătirea pacientului
• Pregatirea asistentei medicale
• Execuția 
• Îngrijirea pacientului după tehnica
• Notarea tehnicii in foaia de observații
• Accidente / Incidente
• Reorganizarea locului de munca
• Avantajele CT
• Dezavantajele CT 

Scop

• Explorator

Indicații

CT Cerebral

• Diagnosticul tumorilor, in special a celor de mici dimensiuni: neurinom de nerv acustic, adenom hipofizar, metastaze, etc.
• Afectiuni inflamatorii cum ar fi scleroza multipla, diagnosticul AVC.
• Afectiuni vasculare precum tromboza sinusurilor venoase.
• Procese tumorale ale fosei posterioare.
• Afectiuni degenerative.
• Malformatii congenitale cerebrale.
• Diagnosticul hidrocefaliei.
• Diagnosticul afectiunilor sinusurilor paranazale.
• Examinarea orbitei si a globului ocular, aprecierea muschilor oculari si a nervilor optici.

CT Vertebro Medular

• Traumatisme vertebro-medulare.
• Hernie de disc.
• Tumori si metastaze vertebrale si intrarahidiene.
• Afectiuni ale maduvei spinarii: tumori, inflamatii, sangerari, hemoragie.
• Spondilita.
• Diagnosticul tumorilor si al limfomurilor.
• Afectiuni ale plexului brahial.

Pregătirea materialelor necesare

• Solutii pentru dezinfectie – clorhexidina 2%, tinctura de iod 2%, betadina 10%, alcool medicinal 70%, garou;
• Material moale steril: campuri, pansamente, tampoane;
• Ac de punctie sau CVP, sterile (dacă este cazul);
• Benzi adezive pentru fixarea canulei;
• Ser heparinat pentru spalarea cateterului (10-20 ui heparina/ml ser fiziologic);
• Substanță de contrast (dacă este cazul).

Pregătirea mediului

• Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator;
• Temperatura din camera sa fie constanta la 20 grade.

Pregătirea pacientului

Pregătirea psihică:

• Abordarea si identificarea pacientului;
• Asistenta medicala trebuie sa explice pacientului scopul acestei investigatii;
• Explicaţiile oferite de catre asistenta medicala trebuie sa fie in concordanta cu cele oferite de catre medic;
• Asistenta medicala trebuie sa intrebe pacientul in legatura cu medicamentele pe care le ia, daca acesta sufera de o forma de alergie la substanta de contrast, sau de claustrofobie; daca are antecedente de boli de inima, astm, diabet, boli de rinichi sau probleme cu glanda tiroida, care pot creste riscul efectelor adverse. Femeile trebuie sa informeze daca sunt gravide.
• Explica pacientului ce evenimente vor avea loc inainte de procedura

• Pregătirea fizică:

• Este absolut necesara indepartarea tuturor obiectelor metalice: bijuterii, ace de par, ochelari;
• Pacientul nu trebuie sa manânce cu 3-4 ore inainte;
• Pacientul se asaza pe masa. Asistentul medical ii introduce un mic cateter intr-o vena a bratului pentru a injecta, daca va fi necesar, o substanta de contrast;
• Pacientul trebuie sa ramana nemiscat in timpul examenului pentru a obtine imagini de calitate.

Pregatirea asistentei medicale

• Asistentul medical trebuie să cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise; să pregateasca pacientul fizic si psihic și să pregateasca materialele necesare tehnicii.

Execuția 

• In timpul unei investigatii prin tomografie computerizata (CT), pacientul este pozitionat pe o masa glisanta, atasata la scanner-ul CT, care este un dispozitiv de forma circulara. Fiecare rotatie a scanerului dureaza mai putin de o secunda si ofera o imagine in sectiune transversala a regiunii de examinat.
• Masa aluneca in interiorul cilindrului, iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. In timp ce masa culiseaza spre interiorul aparatului, pacientul va auzi un zumzet specific.
• Pe durata investigaţiei pacientul trebuie sa stea nemiscat. De asemenea, pe parcursul testului pacientul va ramâne singur in camera unde este situat tomograful, insa va fi urmarit printr-o fereastra de catre asistenta si i se va vorbi prin intermediul unui speaker.
• Pacientul este instruit sa comunice dacă nu se simte bine in timpul CT -ului.
• Toate imaginile sunt salvate ca un grup pe un computer si pot fi supuse postprocesarii in vederea obtinerii de reconstructii utile pentru medic. De asemenea, ele pot fi imprimate pe film si scrise pe un CD.
• Deseori este necesara administrarea unei substante de contrast pe baza de iod pentru a face structurile mai usor de vizualizat pe imaginile CT. Substanta de contrast poate fi utilizata pentru a pune in evidenta sistemul vascular principal si pentru a depista tumorile sau alte entitati patologice. Exista mai multe tipuri de substanta de contrast, cu utilizare in moduri diferite.

Îngrijirea pacientului după tehnica

• Se indeparteaza cateterul si se aplica presiune pe zona timp de 10-15 minute pentru a opri sangerarea. Apoi se aplica un plasture.
• Se monotorizeaza pulsul si a tensiunea arterială;
• Se hidtratează pacientul.

Notarea tehnicii in foaia de observații

• Se noteaza procedura in fisa de proceduri si in dosarul/planul de ingrijire;
• Se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat;
• Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului.

Accidente / Incidente

• Exista risc de aparitie a unei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast;
• Exista un risc de durere la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast..

Reorganizarea locului de munca

• Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale;
• Se indeparteaza manusile de unica folosinta;
• Se spala mainile.

Avantajele CT

• Imaginea CT are un contrast natural mai bun decât imaginea radiografica;
• Viteza de desfăşurare a procedurii relativ mare, comparativ cu rezonanţa magnetică;
• Realizeaza imagini axiale;
• Procedura este noninvazivă;
• Poate ghida manevre diagnostice si terapeutice;
• Spre deosebire de ecografie, calitatea examinarii este mai putin dependenta de abilitatea operatorului.

Dezavantajele CT 

• Pacientul este expus unei doze mai mari de radiaţie ionizantă decât în cazul radiografiilor clasice;
• Utilizand radiatii ionizante, metoda este contraindicata in aceleasi situatii ca si pentru radiografie;
• Calitatea informaţiilor obţinute în cazul anumitor detalii ale structurilor articulare şi coloanei vertebrale este inferioară celei disponibile în cazul rezonanţei magnetice nucleare;
• Costul examinarilor si distributia inegala in teritoriu a aparaturii sunt limite relative ale metodei.

RMN – Rezonanța Magnetică Nucleară

RMN – Rezonanta Magnetica Nucleara (sau IRM – Imagistica prin Rezonanta Magnetica) este o tehnică non-invazivă de imagistică medicală utilizată pentru a investiga structurile si organele corpului uman.

Terminologia de RMN (Rezonanta Magnetica Nucleară) a fost inlocuită cu IRM (Imagistica prin Rezonanta Magnetică) pentru a nu se crea confuzia că acest tip de investigație este periculoasă din cauza radiațiilor nucleare.

Nu implică raze X, ceea ce o deosebește de scanarea CT și o face mai sigură întrucât nu expune organismul la radații. Nu exista efecte secundare cunoscute ale unei scanari RMN.

Uneori este necesara injectarea de substanta de contrast intravenos pentru a vizualiza sistemul vascular, pentru a putea caracteriza leziunile din punct de vedere al vascularizatiei sau pentru a face o raportare fata de organe sau tesuturi vecine, acestea oferind informatii preoperatorii foarte utile.

Durata de examinare este de 15-60 minute, în funcție de zona pentru care se efectuează.

Utilizari 

Utilizare pentru diagnosticul unor organe sau sisteme:

• Neuroimagistica -RMN este singura metoda neinvaziva de detectare a patologiei subsantei albe cerebrale: boli demielinizante, degenerative, inflamatorii / infectioase, epilepsie.

Indicații

RMN al creierului poate ajuta la identificarea și evaluarea unei game de boli și tulburări, inclusiv:

• Malformații congenitale care afectează structura creierului.
• Sângerări în sau în jurul creierului, cum ar fi hemoragia subarahnoidiană, subdurală, epidurală sau intracerebrală.
• Anevrisme sau bombare anormală a vaselor de sânge din creier.
• Infecții: cum ar fi abcesele cerebrale.
• Tumori: atât canceroase (maligne, cât și necanceroase (benigne).
• Tulburări hormonale: inclusiv afecțiuni precum acromegalia, galactorea și sindromul Cushing.
• Scleroza multiplă: prin detectarea leziunilor sau leziunilor țesuturilor nervoase.
• Accident vascular cerebral: pentru a evalua daunele și a determina amploarea acesteia.

RMN cerebral este, de asemenea, util în identificarea cauzei:

• Slăbiciune musculară, amorțeală sau furnicături.
• Modificări ale cogniției sau comportamentului, cum ar fi pierderea memoriei sau confuzia.
• Pierderea auzului.
• Dureri de cap, mai ales când sunt însoțite de simptome sau semne suplimentare.
• Dificultăți de vorbire, cum ar fi vorbirea neclară sau tulburată.
• Probleme de vedere, inclusiv pierderea inexplicabilă a vederii.
• Demența, pentru a ajuta la evaluarea și monitorizarea progresiei afecțiunii.

Scop

• explorator

RMN-ul cerebral a permis realizarea unor progrese enorme in explorarea creierului si in tratamentul a numeroase boli neurologice. Examenul poate fi folosit si pentru investigarea tumorilor cerebrale, a anevrismelor, trombozelor, malformatiilor cerebrale.

Materiale necesare

– substanţa de contrast dacă este cazul;
– materialele pentru administrarea substanţei de contrast: seringi, ace, cateter de vena periferica, comprese, solutii dezinfectante;
– trusa de urgenta.

Pregătirea pacientului pentru RMN

a) pregătirea psihică: informare, consimtămant.
b) pregătirea fizică: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea adecvată, respectarea intimităţii, asigurarea confortului fizic.
– pacientul este informat despre intreruperea alimentatiei cu 4-6 ore inaintea examenului.
– se administrează antihistaminice la recomandarea medicului;
– pacientul(a) este rugat(a) să-şi îndepărteze obiectele metalice (cercei, lantisoare, etc).

Pacientul se afla in interiorul tubului magnetic în timpul investigatiei IRM, din acest motiv poate sa apară senzatia de claustrofobie.

Dacă pacienții au antecedente de claustrofobie, li se administrează sedative înaintea investigației.

Inainte de examinarea RMN pacientul se va prezenta o fisa de informare referitoare la riscuri, antecedente medicale si recomandari in ceea ce priveste eventualele tratamente medicale in curs.

Tehnica 

Tehnica este efectuata de medicul specialist in RMN; examenul RMN va fi interpretat de catre un medic;

Rolul asistentului medical

– identifica pacientul; verifica recomandarea medicala si fisa speciala ;
– verifica dacă pacientul a respectat recomandările;
– spală mainile si imbracă mănusi;
– pregăteste materialele necesare;
– ajuta pacientul să se dezbrace (dacă este cazul),sa imbrace halatul;
– aseaza pacientul in decubit dorsal pe masa mobila: capul, toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele;
– efectueaza testarea sensibilitatii la substanta de contrast ; daca apar reactii de sensibilizare anunta imediat medicul si urmeaza protocolul terapeutic. In caz contrar procedura isi urmeaza cursul;
– fixeaza un cateter de vena periferica;
– ii inmaneaza pacientului o sonerie pentru a apela in caz de nevoie;
– supravegheaza pacientul permanent ;
– administreaza substanta de contrast la indicatia medicului, observă reactia pacientului, functiile vitale, comportamentul

Ingrijirea pacientului 

– ajută pacientul să coboare de de masa;
– monitorizează: T°, P, TA, R, eliminările;
– recomanda pacientului sa consume multe lichide pentru a elimina mai repede substanţa de contrast;

Reorganizarea locului de muncă

– se curăţă materialele refolosibile;
– se colectează materialele folosite conform P.U.;
– se aşează materialele curate în dulapuri;
– se indeparteaza manusile si se spălă mâinile.
Notarea procedurii:
– se va nota data efectuării examenului şi comportamentul pacientului in registru si in planul de ingrijire.

Accidente/incidente

– pacientul prezintă fenomene de hipersensibilitate : prurit intens, roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee cu greţuri şi vărsături. -> Se anunţă medicul (dacă nu este prezent). Se actioneaza conform protocolului;
– pacientul poate simti furnicaturi lsa nivelul cavitatii bucale in cazul in care are dentitie de metal;
– pacientul se misca, imaginile radiologice sunt neconcludente. -> Pregatirea psihica este foarte importanta;
– claustrofobia. -> În acest caz se recomanda, administrarea preparatelor sedative.

Rezultate

Rezultat normal:
• structurile anatomice (vase de sange, oase) si organele prezinta un aspect si o pozitionare normala.
• nu se descopera tumori, excrecente, anomalii structurale, inflamatii sau infectii;
• nu se gasesc hemoragii sau colectii de fluide in cavitati.

Rezultat patologic:
• organele inspectate nu au aspect normal, prezentand semne ale infectiei, inflamatiei, tumori, etc.

Contraindicatii

Examinarea RMN este contraindicata:
– la persoanele care poseda un pacemaker implantat, o valva artificiala, un stimulator cerebral profund, un implant cohlear, proteza articulara;

– la persoanele purtătoare de proteze osoase metalice;

– la persoanele care au suportat recent interventie chirurgicala la vasele cerebrale sau alte vase care au necesitat clipare;
– dupa un traumatism cu obiecte metalice sau la persoanele cu istoric de rani prin arme de foc, în special daca pacientul mentioneaza prezenta alicei;
– in sarcina;
– la paciente care prezinta dispozitiv intrauterin;
– la pacientul care este alergic la substanta de contrast. Se poate efectua examinarea fara a administra substanta de contrast, dar calitatea informatiilor obtinute scade.

PET-SCAN – Tomografia cu emisie de pozitroni

PET – scan este o investigație ce combina două tipuri de scanare – PET – Tomografia cu emisie pozitronica si CT – Tomografia computerizată. Este o metodă de imagistică medicală, considerată modalitatea cea mai modernă de diagnostic.

PET – scan vizualizează și măsoară metabolismul precum şi alte funcții importante (fluxul sanguin, compoziția chimică regională și absorbția, etc), nu doar simpla structură anatomică a anumitor organe aşa cum este redată de clasicele examene radiologice.

Scanarea de tip PET este frecvent folosită pentru supravegherea periodică a posibilelor degenerări de tip malign; este un procedeu prin care se identifică celulele tumorale din organism.

Pentru realizarea PET-scan este injectată intravenos o mică cantitate de glucoza (zahăr) marcată radioactiv. Scaner-ul PET se va roti in jurul corpului şi va capta imagini ale regiunilor din organism unde glucoza este consumată. Celulele maligne vor apărea mai luminoase deoarece sunt mai active metabolic şi folosesc mai multa glucoză.

Substanta radioactiva cel mai frecvent utilizata in scanarea PET este un zahar simplu numit FDG (fluorodeoxiglucoza). Odata administrata (pe cale intravenoasa, glucoza radioactiva se acumuleaza in zona supusa examinarii, unde emite energie. Un echipament special detecteaza aceasta energie si, cu ajutorul unui computer, se creeaza imagini care exemplifica modul in care organele si tesuturile folosesc glucoza.

Scop

Explorator

• diferențierea tumorilor maligne de cele benigne
• poate detecta degenerarea malignă într-un ţesut cu aparenţă anatomică normală
• poate evalua răspunsul la tratamentul oncologic
• poate fi folosită pentru măsurarea metabolismului cerebral

Indicatiile PET-scan

PET – scan cerebral/vertebro-medular

• degenerarea senilă de tip Alzheimer poate fi identificată prin scanare PET înainte de apariţia simptomelor clinice.
• diagnosticul diferenţial benign-malign al tumorilor
• detectarea metastazelor la distanţă si evaluarea răspunsului la terapia neoadjuvantă

Pregatirea materialelor necesare

• Solutii pentru dezinfectie – clorhexidina 2% (cea mai eficienta), tinctura de iod 2%, betadina 10%, alcool medicinal 70% garou
• Material moale steril: campuri, pansamente, tampoane
• Ac de punctie sau CVP, sterile
• Tavita renala

Pregatirea mediului

• Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator
• Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade

Pregatirea pacientului

Pregatirea psihica

• Abordarea si identificarea pacientul.
• Asistenta medicala trebuie sa explice pacientului scopul acestei investigatii. Explicaţiile oferite de catre asistenta medicala trebuie sa fie in concordanta cu cele oferite de catre medic, pentru a evita confuzarea pacientului.
• Asistenta medicala trebuie sa intervieze pacientul in legatura cu medicamentele pe care le ia, daca acesta sufera de o forma de alergie la substanta radioactiva, sau de claustrofobie; daca are antecedente de boli de inima, astm, diabet, boli de rinichi sau probleme cu glanda tiroida, care pot creste riscul efectelor adverse. Femeile trebuie sa informeze daca sunt gravide sau daca alapteaza.
• Interviaza pacientul pentru a stabili nivelul cunostintelor privitoare la procedura
• Explica pacientului ce evenimente vor avea loc inainte de procedura

Pregatirea fizica

• Este absolut necesara indepartarea tuturor obiectelor metalice: bijuterii, ace de par, ochelari
• Pacientul nu trebuie sa bea decat lichide clare seara si noaptea dinaintea examinarii si sa nu manânce si sa nu bea nimic cu 4-6 ore inainte.
• Cu 24 ore inainte, sa isi limiteze activitatile fizice.

Pregatirea asistentei medicale 

• Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
• Sa pregateasca pacientul fizic si psihic
• Sa pregateasca materialele necesare tehnicii

Executia tehnicii

• Pacientului i se verifica nivelul glicemiei.
• Asistenta va injecta substanta radioactiva dupa care asteapta  in decunit dorsal in pat, la intuneric, 30-90 min. pana cand substanta radioactiva ajunge la tesuturi. Fluorodeoxiglucoza
• In caz de stari de anxietate i se va injecta un sedativ.
• Inainte de scanare i se cere pacientului sa isi goleasca vezica.
• Se intinde pacienul in pozitie dorsala pe masa glisanta atasata aparatului. Investigatia poate sa dureze de la 15 min la 2 ore.
• Masa aluneca in interiorul cilindrului, iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. Pacientul nu va auzi nici un zgomot. Pe durata investigaţiei pacientul trebuie sa stea nemiscat. De asemenea, pe parcursul testului pacientul va ramâne singur in insa va fi urmarit printr-o fereastra de catre asistenta si i se va vorbi prin intermediul unui speaker.
• Toate imaginile sunt salvate pe computer si pot fi supuse postprocesarii in vederea obtinerii de reconstructii utile pentru medic. De asemenea, ele pot fi imprimate pe film si scrise pe un CD.

Îngrijirea pacientului dupa tehnica

• Monitorizarea pulsului si a tensiunii arteriale, glicemiei
• Hidratarea pacientului pentru eliminarea substantei radioactive.

Notarea tehnicii in foaia de observatii

• Se noteaza procedura in fisa de proceduri si in dosarul/planul de ingrijire
• Se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat
• Se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului

Accidente / Incidente

• Exista risc de aparitie a unei reactii alergice
• Exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta radioactiva

Reorganizarea locului de munca

• Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale
• Se indeparteaza manusile
• Se spala mainile

Observatii

Avantaje PET-scan

Spre deosebire de CT si RMN , PET – scan poate observa metabolismul celular astfel incat sa detecteze inainte de aparitia simptomelor si sa diferentieze cancerul, inlaturand necesitatea unei biopsii. Impreuna cu CT si RMN poate oferi o imagine trdimensionala.

Dezavantaje PET-scan

Pacientul este expus totusi la o doza de radiatie
Pretul investigatiei este foarte mare.