{"id":480,"date":"2024-05-07T13:49:00","date_gmt":"2024-05-07T10:49:00","guid":{"rendered":"https:\/\/softeducational.ro\/?p=480"},"modified":"2026-05-28T13:52:41","modified_gmt":"2026-05-28T10:52:41","slug":"red-pacientii-cu-epilepsie-primul-ajutor-in-caz-de-convulsii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/2024\/05\/07\/red-pacientii-cu-epilepsie-primul-ajutor-in-caz-de-convulsii\/","title":{"rendered":"RED &#8211; PACIEN\u021aII CU EPILEPSIE &#8211; PRIMUL AJUTOR \u00ceN CAZ DE CONVULSII"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>PACIEN\u021aII CU EPILEPSIE &#8211; PRIMUL AJUTOR \u00ceN CAZ DE CONVULSII<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ce este epilepsia?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full is-resized\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"555\" height=\"320\" src=\"https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-4.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-481\" style=\"aspect-ratio:1.734375;width:618px;height:auto\" srcset=\"https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-4.png 555w, https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-4-300x173.png 300w\" sizes=\"(max-width: 555px) 100vw, 555px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p>Termenul de epilepsie rezum\u0103 o varietate de tulbur\u0103ri \u00een care poten\u021bialele electrice atipice din creier duc la o varietate de fenomene pe care cei afecta\u021bi \u0219i rudele le percep ca \u0219i convulsii. Acestea sunt eterogene \u0219i variaz\u0103 de la modific\u0103ri ale abilit\u0103\u021bilor motorii&nbsp; (spasme ale degetului mic) la convulsii discognitive (denumite anterior convulsii psihomotorii) p\u00e2n\u0103 la convulsii generalizate cu \u0219i f\u0103r\u0103 o faz\u0103 de reorientare. Frecven\u021ba convulsiilor variaz\u0103 de la o criz\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii pe parcursul mai multor 100 de convulsii pe zi sau la un status epilepticus.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen timpul convulsiilor, con\u0219tiin\u021ba poate fi p\u0103strat\u0103, pot ap\u0103rea u\u0219oare tulbur\u0103ri de con\u0219tien\u021b\u0103 sau poate ap\u0103rea o pierdere complet\u0103 a con\u0219tien\u021bei, de exemplu \u00eentr-o criz\u0103 generalizat\u0103. O mare parte dintre persoanele care dezvolt\u0103 epilepsie pot &nbsp;s\u0103 nu sufere convulsii, fie cu medicamente sau alte terapii. La unele dintre cele afectate, se pot dezvolta probleme cognitive, sociale sau psihiatrice \u00een plus fa\u021b\u0103 de epilepsie.<\/p>\n\n\n\n<p>Orice persoan\u0103 \u0219i creier pot ob\u021bine practic convulsii epileptice. Aproximativ 5% din to\u021bi oamenii sufer\u0103 cel pu\u021bin o criz\u0103 epileptic\u0103 \u00een cursul vie\u021bii lor. Cu toate acestea, doar o mic\u0103 parte dintre ace\u0219ti pacien\u021bi dezvolt\u0103 epilepsie. Cu o inciden\u021b\u0103 de 30-50 la 100.000, epilepsia este printre cele mai frecvente boli neurologice. Estim\u0103rile prevalen\u021bei trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama de faptul c\u0103 exist\u0103 un num\u0103r neraportat de persoane la care epilepsia nu este \u00eenregistrat\u0103 sau nu este diagnosticat\u0103. Aceast\u0103 rat\u0103 este de 8-25%, dar propor\u021bia persoanelor care sunt diagnosticate cu o epilepsie fals pozitiv\u0103 este la fel de mare.<\/p>\n\n\n\n<p>Cauzele epilepsiei sunt diverse. Adesea, deteriorarea creierului care a avut loc \u00eenainte, \u00een timpul \u0219i\/sau imediat dup\u0103 na\u0219tere este motivul. Dar, de asemenea, displazii corticale (malforma\u021bii ale creierului), defecte metabolice congenitale, inflama\u021bii ale creierului, tumori, traumatisme craniocerebrale \u0219i boli cerebrovasculare, ar fi infarcte cerebrale, trebuie men\u021bionate aici.<\/p>\n\n\n\n<p>Atunci c\u00e2nd asisten\u021bii medicali asist\u0103 la o criz\u0103, siguran\u021ba persoanei \u00een cauz\u0103 \u0219i protejarea semnelor vitale ar trebui s\u0103 fie \u00eentotdeauna prioritizate. \u00cen plus, dac\u0103 este posibil \u0219i necesar din punct de vedere diagnostic, trebuie efectuat un test de limb\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. &nbsp;O criz\u0103 epileptic\u0103 este \u00eentotdeauna o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103. Ac\u021biunea calm\u0103 \u0219i deliberat\u0103 protejeaz\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 de daune secundare.<\/p>\n\n\n\n<p>Situa\u021bia primului ajutor pentru convulsii se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 trebuie s\u0103 se decid\u0103 \u00een cel mai scurt timp posibil care procedur\u0103 este adecvat\u0103 pentru forma, durata \u0219i efectele secundare ale sechestrului. At\u00e2t supraterapia, c\u00e2t \u0219i \u00eengrijirea insuficient\u0103 a oamenilor au un poten\u021bial considerabil de complica\u021bii pentru pacientul afectat. Urm\u0103toarele complica\u021bii sunt frecvente: leziuni mai ales dup\u0103 c\u0103deri \u00een timpul crizelor Grand Mal- \u0219i tonice sau dup\u0103 mi\u0219c\u0103ri motorii, \u00een care pacien\u021bii se pot r\u0103ni (de exempli col\u021buri de mobil\u0103 sau pe margini ascu\u021bite). Crizele individuale se pot dezvolta \u00een serii de convulsii sau \u00een a\u0219a-numitul status epilepticus, \u00een care con\u0219tiin\u021ba nu este rec\u00e2\u0219tigat\u0103 \u00eentre convulsii sau sechestrul dureaz\u0103 mai mult de 15 minute<\/p>\n\n\n\n<p>Urm\u0103toarele m\u0103suri ar trebui verificate pentru crizele de Grand Mall \u0219i pentru toate celelalte crize complicate:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Pozi\u021bionare<\/strong>: Dup\u0103 faza cu deprivare motorie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 nealterat\u0103, trebuie f\u0103cut\u0103 o \u00eencercare de a plasa pacien\u021bii \u00een <em>pozi\u021bia lateral\u0103 stabil\u0103<\/em>. \u00cen timpul convulsiilor, mi\u0219carea trebuie restric\u021bionat\u0103 (prin men\u021binere) numai dac\u0103 leziunile sunt iminente, deoarece pacientul \u00ee\u0219i poate lovi capul de o margine.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Securizarea func\u021biilor vitale<\/strong>: monitorizarea continu\u0103 a respira\u021biei \u0219i pulsului, at\u00e2ta timp c\u00e2t pacientul nu \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat cuno\u0219tin\u021ba. Administrarea de oxigen \u00een convulsiile \u00een care satura\u021bia oxigenului scade sub 85% este controversat\u0103 \u0219i trebuie examinat\u0103 \u0219i prescris\u0103 de un medic de la caz la caz.<\/li>\n\n\n\n<li>Dac\u0103 forma de epilepsie sau criz\u0103 nu este cunoscut\u0103, trebui consultat un medic pentru a clarifica cauza convulsiilor: de exemplu hipo- sau hiperglicemie, sevraj.<\/li>\n\n\n\n<li>Verificarea glicemiei, pulsului, temperaturii etc. \u0219i dac\u0103 apar alte simptome trebuie consultat \u0219i un medic;<\/li>\n\n\n\n<li>Administrarea medicamentelor la cerere, dac\u0103 este recomandat.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"505\" height=\"302\" src=\"https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-5.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-482\" srcset=\"https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-5.png 505w, https:\/\/softeducational.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/image-5-300x179.png 300w\" sizes=\"(max-width: 505px) 100vw, 505px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p>\u00cen unele clinici, exist\u0103 instruc\u021biuni procedurale care, \u00een caz de convulsii, trebuie s\u0103 fie \u00eentotdeauna chemat un medic. Aceasta este cu siguran\u021b\u0103 o abordare ra\u021bional\u0103 pentru zonele \u00een care pacien\u021bii cu convulsii sunt trata\u021bi mai pu\u021bin frecvent. \u00cen orice caz, este recomandabil s\u0103 nu \u00eenso\u021bi\u021bi o criz\u0103 de unul singur, dac\u0103 acest lucru este posibil, deoarece interven\u021biile de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 pot fi efectuate mai rapid \u0219i mai eficient \u00een perechi.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>P.I.P TARC\u0102U GEANINA RAMONA<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>PACIEN\u021aII CU EPILEPSIE &#8211; PRIMUL AJUTOR \u00ceN CAZ DE CONVULSII Ce este epilepsia? Termenul de epilepsie rezum\u0103 o varietate de tulbur\u0103ri \u00een care poten\u021bialele electrice atipice din creier duc la&#8230; <\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/480"}],"collection":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=480"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":483,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/480\/revisions\/483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}