{"id":306,"date":"2022-04-12T11:51:00","date_gmt":"2022-04-12T08:51:00","guid":{"rendered":"http:\/\/softeducational.ro\/?p=306"},"modified":"2023-05-22T11:59:30","modified_gmt":"2023-05-22T08:59:30","slug":"mitul-intemeierii-romei-simboluri-si-semnificatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/2022\/04\/12\/mitul-intemeierii-romei-simboluri-si-semnificatii\/","title":{"rendered":"Mitul \u00eentemeierii Romei. Simboluri \u0219i semnifica\u021bii"},"content":{"rendered":"\n

Mitul \u00eentemeierii Romei. Simboluri \u0219i semnifica\u021bii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

                                                                                              Prof. Elena Doina Pa\u0219cu<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen trecut se scrie viitorul, iar acesta \u2013 devenit prezent \u2013 este dator s\u0103 cunoasc\u0103 trecutul. Istoria este cea care ofer\u0103 omului posibilitatea de a observa lumea \u00een ansamblul ei, de a-\u0219i cunoa\u0219te originile \u0219i de a ob\u021bine \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura necesar\u0103 unei corecte \u021bes\u0103turi a viitorului. Oglinda trecutului arat\u0103 gloria, dar \u0219i dec\u0103derea str\u0103mo\u0219ului; arat\u0103 dezvoltarea, dar \u0219i gre\u0219elile societ\u0103\u021bilor; prezinta via\u021ba, faptele, credin\u021bele \u0219i filosofiile \u00eenainta\u0219ilor astfel \u00eenc\u00e2t, cunosc\u00e2ndu-le, omul s\u0103 de\u021bin\u0103 instrumentul potrivit de m\u0103surare a ac\u021biunilor sale prezente \u0219i viitoare.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen decursul vremurilor, \u00een istoria omenirii s-au \u00eempletit nenum\u0103rate mituri \u0219i legende, unele r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la stadiul de poveste, altele transform\u00e2ndu-se \u00een fundamentul pe care s-a construit ulterior \u2013 prin cercet\u0103ri \u0219i dat\u0103ri arheologice, atest\u0103ri documentare, cercet\u0103ri antropologice, etc –  pagini veritabile de istorie. Astfel, \u00een memoria colectiv\u0103 a omenirii secolului XXI exist\u0103 \u00eenc\u0103 vii imagini ale vechilor cet\u0103\u021bi ridicate de mici comunit\u0103\u021bi devenite ulterior popoare sau adev\u0103rate imperii.<\/p>\n\n\n\n

            \u201dA\u0219adar, Roma\u201d, cum spunea Lucien Febvre (…). \u0218i aceasta este de ajuns, poate, c\u00e2nd ai v\u0103zut de multe ori, din foi\u0219orul Capitoliului, deschiz\u00e2ndu-se perspectiva forului republican, \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-se toate aceste pietre care au fiecare o istorie, etaj\u00e2ndu-se aceste coline pline de zbucium pornind de la poalele Miliarului de aur c\u0103tre dep\u0103rt\u0103rile spa\u021biului \u0219i timpului, ocolind Colosseumul martirilor \u0219i Calea sacr\u0103 a triumfatorilor.\u201d[1]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Secolul al VIII-lea \u00ee.e.n. reprezint\u0103 embrionul temporal al intr\u0103rii Italiei pe calea progresului prin coloniz\u0103rile grece\u0219ti, \u00eenflorirea civiliza\u021biei etrusce \u0219i apoi \u00eentemeierea Romei. \u201dTradi\u021bia istoricilor antici situeaz\u0103 \u00eentemeierea Romei \u00een mijlocul secolului VIII i.e.n., \u00een jurul anului 754. Mult\u0103 vreme acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 discu\u021bie, apoi aprig criticat\u0103, aceast\u0103 tradi\u021bie este confirmat\u0103 de c\u0103tre descoperirile arheologice (…). O foarte veche necropol\u0103 din For, explorat\u0103 la \u00eenceputul secolului XX, apoi mai recent, reluarea sistematic\u0103 a s\u0103p\u0103turilor din Palatin, au demonstrat c\u0103 existau locuitori pe locul ini\u021bial al ora\u0219ului, \u00eencep\u00e2nd de la mijlocul veacului al VIII-lea, adic\u0103 din epoca instal\u0103rii primelor a\u0219ez\u0103ri <istorice> ale colonilor helleni \u00een Italia meridional\u0103 \u0219i \u00een Sicilia\u201d[2]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Legenda privind \u00eentemeierea Romei cuprinde dou\u0103 etape distincte, desf\u0103\u0219urate \u00een perioade diferite: sosirea troianului Eneas \u00een Latium, un \u0219es s\u0103rac, dominat de masivul vulcanic al Mun\u021bilor Albani, teritoriu ce corespunde v\u0103ii inferioare a Tibrului, \u0219i \u00eentemeierea propriu-zis\u0103 a cet\u0103\u021bii de c\u0103tre latinul Romulus.<\/p>\n\n\n\n

Conform legendei, Eneas – fiul lui Anchise \u0219i al zei\u021bei Afrodita – acosteaz\u0103 la gura r\u00e2ului Tibru dup\u0103 ce a supravie\u021buit r\u0103zboiului troian. Titus Livius men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, privitor la modul \u00een care troienii s-au stabilit \u00een Latium, exist\u0103 mai multe versiuni : fie ace\u0219tia au intrat \u00een r\u0103zboi cu Latinus, regele aborigenilor \u0219i, \u00eenving\u00e2ndu-l, au ocupat tronul, fie Eneas a \u00eenduio\u0219at pe rege cu povestea sa astfel \u00eenc\u00e2t acesta l-a primit ca  oaspete \u00een casa sa, oferindu-i pe fiica sa, Lavinia, de so\u021bie. Lavinia fusese \u00eens\u0103 promis\u0103 regelui rutulilor, Turnus, care a pornit r\u0103zboi \u00eempotriva lui Latinus \u0219i Eneas. \u00centre timp, Lavinia na\u0219te un copil pe care \u00eel vor numi Ascanius, dar care nu \u00ee\u0219i va cunoa\u0219te bunicul \u0219i tat\u0103l, ace\u0219tia murind \u00een lupta pe care \u00een final o c\u00e2\u0219tig\u0103 latinii. Ajuns la maturitate, fiul lui Eneas las\u0103 Laviniumul \u00een grija mamei sale \u0219i porne\u0219te la baza mun\u021bilor Albani unde construie\u0219te un alt ora\u0219 numit Alba Lomga,. Dup\u0103 moartea lui Ascaniu, pu\u021bini regi au stat pe tron perioade \u00eendelungate, aproape to\u021bi sf\u00e2r\u0219ind tragic la scurt timp dup\u0103 ce au preluat conducerea cet\u0103\u021bii. De exemplu, Tiberinus, fiul lui Capetus, a murit \u00eenecat \u00een r\u00e2ul Albula, care a luat numele de Tibru pentru a onora moartea t\u00e2n\u0103rului rege, iar Romulus Silvius a fost lovit de tr\u0103snet. Dup\u0103 Romulus Silvius a urmat la tron Aventinus, apoi Proca. Acesta, av\u00e2nd doi fii, a l\u0103sat mo\u0219tenire tronul fiului cel mare, Numitor, dup\u0103 tradi\u021bia vremii. Amulius, fratele lui Numitor, a furat tronul \u0219i a dat porunc\u0103 s\u0103 fie uci\u0219i to\u021bi nepo\u021bii s\u0103i, ca s\u0103 fie sigur c\u0103 tronul r\u0103m\u00e2ne \u00een m\u00e2inile sale. \u00cens\u0103 Numitor avea o fiic\u0103, Rhea Silvia, pe care Amulius o nume\u0219te vestala \u0219i care va avea totu\u0219i doi fii cu zeul Marte, doi fii ce vor fi abandona\u021bi pe apele Tibrului.[3]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201dIstoricii povestesc c\u0103 Romulus \u0219i Remus, expu\u0219i pe \u021b\u0103rmurile Tibrului, pu\u021bine zile dup\u0103 na\u0219terea lor, au fost miraculos al\u0103pta\u021bi de c\u0103tre o lupoaic\u0103 ie\u0219it\u0103 din codri. Ea era evident trimis\u0103 de c\u0103tre zeul Marte, tat\u0103l gemenilor, \u0219i romanii, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul istoriei lor, se vor numi <fiii Lupoaicei>\u201d[4]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere simbolistic, lupul \u2013 ca animal emblematic – se reg\u0103se\u0219te at\u00e2t \u00een mitologiile europene, c\u00e2t \u0219i \u00een cadrul celorlalte continente, \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. \u00cen basme, el reprezint\u0103 \u00eentruchiparea pericolului, reprezentarea du\u0219manilor \u00een chip de animal, sau a oamenilor \u00eenseta\u021bi de s\u00e2nge care se preschimb\u0103 \u00een lupi. \u00cen mitologia nordic\u0103 veche, puternicul lup Fenris, trebuie pus \u00een fiare, \u00eens\u0103 \u00een lupta final\u0103 (Sf\u00e2r\u0219itul Lumii) el \u00ee\u0219i rupe leg\u0103turile, \u00eenghite soarele, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd este ucis \u00een lupta cu zeul suprem Odin, tat\u0103l tuturor, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u0219i el sf\u00e2r\u0219itul. \u00cen antichitate, lupul era considerat \u201danimalul stafiilor\u201d, a c\u0103rui privire te amu\u021bea. Herodot \u0219i Plinius relateaz\u0103 c\u0103 cei ce apar\u021bineau triburilor scite neure se preschimbau o dat\u0103 pe an \u00een lupi, \u00eens\u0103 dup\u0103 aceea \u00ee\u0219i reluau \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area omeneasc\u0103. La romani, apari\u021bia unui lup \u00eenaintea unei lupte putea fi considerat\u0103 un simbol al viitoarei victorii, \u00eentruc\u00e2t el era atribuit lui Marte \u2013 zeul r\u0103zboiului. \u00cen schimb, spartanii, \u00eenainte de b\u0103t\u0103lia de la Leuketra (371 \u00ee.e.n.) s-au temut c\u0103 vor pierde b\u0103t\u0103lia atunci c\u00e2nd lupii le-au atacat turmele. Cu toate c\u0103 lupul, \u00eentruc\u00e2t este \u00eenzestrat cu o acuitate vizual\u0103 crescut\u0103 pe timpul nop\u021bii, poate fi considerat un simbol al soarelui de diminea\u021b\u0103 (Apolo Lykeios), predominant\u0103 este semnifica\u021bia sa negativ\u0103, ca \u00eentruchipare a for\u021belor s\u0103lbatice \u0219i malefice. \u00cen opozi\u021bie cu acestea se situeaz\u0103 legendele \u00een care lupoaicele al\u0103pteaz\u0103 \u0219i cresc copiii (de pild\u0103 un mit din regiunea Ordos din nordul Chinei). Temutul animal de prad\u0103 poate deci deveni, dac\u0103 \u00eemprejur\u0103rile o cer, un protector extraordinar al creaturilor neajutorate.[5]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cei doi gemeni, Romulus \u0219i Remus, vor fi crescu\u021bi de un cioban pe nume Faustulus \u0219i de so\u021bia sa, Larentia. \u201d\u00cen spatele numelor lui Faustulus \u0219i al so\u021biei lui se ascund anumite divinit\u0103\u021bi; cel dint\u00e2i se apropie foarte mult de numele lui Faunus, zeul pastoral care cutreiera p\u0103durile din La\u021bium, cel\u0103lat aminte\u0219te pe cel al zeilor lari, ocrotitori ai fiec\u0103rui c\u0103min roman, \u0219i exist\u0103 la Roma chiar un cult al unei anumite Mame a larilor, care \u00een definitiv ar fi putut s\u0103 nu fie alta dec\u00e2t excelenta doic\u0103 a Gemenilor (\u2026). Coliba lui Faustulus se ridica, dac\u0103 am da crezare tradi\u021biei, pe Palatin, \u0219i \u00een timpul lui Cicero romanii o ar\u0103tau cu m\u00e2ndrie, \u00eenc\u0103 \u00eentreag\u0103, cu acoperi\u0219ul s\u0103u de paie \u0219i cu zidurile sale de chirpici. Consider\u0103m c\u0103 legenda lui Faustulus   s-a legat de aceast\u0103 colib\u0103, ultimul vestigiu al celui mai vechi sat de ciobani, statornicit pe colin\u0103 \u0219i p\u0103strat ca martor sacru al inocen\u021bei \u0219i al purit\u0103\u021bii primitive.\u201d[6]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Ajung\u00e2nd la maturitate, recunoscu\u021bi de bunicul lor, gemenii \u00eel \u00eenl\u0103tur\u0103 pe Amulius de la tron, \u00eei redau lui Numitor domnia \u0219i hot\u0103r\u0103sc s\u0103 construiasc\u0103 o cetate. Pentru a decide cui \u00eei revine gloria \u00eentemeierii cet\u0103\u021bii, cei doi hot\u0103r\u0103sc s\u0103 consulte zeii. Pentru aceasta Romulus \u00ee\u0219i alege ca punct de observa\u021bie Palatinul, iar Remus, Aventinul. Zeii i se arat\u0103 favorabili lui Romulus, trimi\u021b\u00e2nd \u00een zbor, deasupra sa, doisprezece vulturi, \u00een timp ce deasupra Aventinului Remus observ\u0103 doar \u0219ase vulturi. Pentru a-\u0219i asuma ne\u00eent\u00e2rziat atribu\u021bia, Romulus \u00eenconjoar\u0103 Palatinul cu o brazd\u0103 de plug pentru a simboliza zidul, \u0219an\u021bul de ap\u0103rare \u0219i intrarea \u00een viitoarea cetate. Ca r\u0103spuns la ac\u021biunea fratelui s\u0103u, Remus afi\u0219eaz\u0103 o atitudine batjocoritoare trec\u00e2nd peste \u201dzidul\u201d de p\u0103m\u00e2nt \u0219i \u201d\u0219an\u021bul\u201d cet\u0103\u021bii st\u00e2rnind furia lui Romulus care se n\u0103puste\u0219te asupra sa \u0219i \u00eel ucide spun\u00e2nd : “A\u0219a s\u0103 piar\u0103 de acum \u00eenainte to\u021bi aceia care vor \u00eendr\u0103zni s\u0103 sar\u0103 zidurile ridicate de mine!” [7]<\/a><\/p>\n\n\n\n

De\u0219i calific\u0103 gestul ca fiind \u201dambiguu, criminal, abominabil, deoarece implic\u0103 uciderea unui frate \u0219i arunc\u0103 asupra celui dint\u00e2i rege pata unui paricid\u201d, Pierre Grimal consider\u0103 \u00een \u201dCiviliza\u021bia roman\u0103\u201d c\u0103 a fost un gest necesar care a \u201ddeterminat mistic viitorul\u201d \u0219i a asigurat intangibilitatea ora\u0219ului. \u201dDin acest sacrificiu s\u00e2ngeros, primul oferit divinit\u0103\u021bii Romei, poporul va p\u0103stra \u00eentotdeauna o amintire de groaz\u0103. Mai mult de \u0219apte sute de ani dup\u0103 fundarea Romei, Hora\u021biu \u00eel va considera \u00eenc\u0103 un fel de p\u0103cat originar ale c\u0103rui consecin\u021be trebuiau ineluctabil s\u0103 provoace pierzania cet\u0103\u021bii \u00eemping\u00e2nd fiii s\u0103i s\u0103 se masacreze \u00eentre ei.\u201d[8]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Conform legendei, pentru popularea cet\u0103\u021bii, Romulus a atras grupuri de tineri ciobani din \u00eemprejurimi, iar pentru a asigura viitorul ei, a organizat o serie de jocuri la care a invitat familiile \u00eenvecinate. Astfel, \u00een mijlocul jocurilor, romanii r\u0103pesc pe tinerele fete, majoritatea sabine, st\u00e2rnind astfel primul conflict al Romei. Cu sprijinul femeilor, c\u0103s\u0103toriile s-au \u00eencheiat, iar popula\u021bia Romei a crescut considerabil o data cu stabilirea sabinilor \u00een cadrul cet\u0103\u021bii.[9]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201dFigura lui Romulus, sintez\u0103 complex\u0103 de elemente foarte diverse, domin\u0103 \u00eentreaga istorie a ora\u0219ului (\u2026). Romulus este un legislator, un r\u0103zboinic \u0219i un preot.\u201d[10]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Roma a r\u0103mas \u00een memoria poporului roman ca fiind \u00eentemeiat\u0103 de ciobanul Romulus. Prin urmare, simplitatea vie\u021bii rurale s-a p\u0103strat ca ideal ve\u0219nic prezent \u00een con\u0219tiin\u021ba roman\u0103.   S-a dovedit c\u0103 fondul rustic \u0219i-a l\u0103sat amprenta asupra limbii latine propiu-zise. Astfel, o multitudine de expresii latine deriv\u0103 din metaforele \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, iar vechimea lor arat\u0103 c\u0103 poporul latin a cunoscut \u00eenc\u0103 din vechime principalele tehnici agricole.<\/p>\n\n\n\n

\u201dRomulus singur va r\u0103m\u00e2ne simbolul gloriei n\u0103sc\u00e2nde a Romei. La Ennius, \u00een Annales, el este deja regele fondator, unicul conditor. Interesul istoricilor romani se va extinde apoi asupra domniei lui, al c\u0103rei con\u021binut va fi elaborat \u00eencetul cu \u00eencetul, asupra marilor sale ispr\u0103vi r\u0103zboinice, \u00een sf\u00e2r\u0219it la apoteoza \u0219i divinizarea sa.\u201d[11]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Raymond Bloch, Jean Cousin \u2013 \u201dRoma \u0219i destinul ei<\/em>\u201d, Ed. Meridiane, Bucure\u0219ti 1985, pag.11-12<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Pierre Grimal \u2013 \u201dCiviliza\u021bia roman\u0103\u201d, Ed. Minerva, Bucure\u0219ti, 1973, pag. 9-10<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> https:\/\/www.limbalatina.ro\/biblioteca.php?ref=cultura_intemeierea_romei<\/a> \u2013 20.05.2021<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Pierre Grimal \u2013 op. cit, pag.14<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Hans Biedermann \u2013 \u201dDic\u021bionar de simboluri\u201d, Ed. Saeculum, Bucure\u0219ti, 2000, pag. 238<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Pierre Grimal \u2013 op. cit, pag.14<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Pierre Grimal \u2013 op. cit, pag.16<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Idem \u2013 pag. 16<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Ibidem \u2013 pag.18<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Ibidem \u2013 pag.20<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Raymond Bloch, Jean Cousin \u2013 op. cit., pag.62<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mitul \u00eentemeierii Romei. Simboluri \u0219i semnifica\u021bii                                                                                               Prof. Elena Doina Pa\u0219cu             \u00cen trecut se scrie viitorul, iar acesta \u2013 devenit prezent \u2013 este dator s\u0103 cunoasc\u0103 trecutul. Istoria este… <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/306"}],"collection":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=306"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/306\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":310,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/306\/revisions\/310"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=306"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=306"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/softeducational.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=306"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}