LIBERTATEA OMULUI
Libertatea – putere înrădăcinată în raţiune şi voinţă, de a acţiona sau a nu acţiona, de a face ceva sau altceva, de a face de la sine fapte deliberate
Prin liberul arbitru fiecare om dispune de sine, iar libertatea își atinge desăvârşirea când este orientată spre Dumnezeu, fericirea noastră.
LIBERTATEA:
- implică posibilitatea de alege între bine şi rău
- cu cât facem mai mult binele cu atât devenim mai liberi
- libertatea ne face responsabili de faptele noastre
- Imputabilitatea unei fapte şi răspunderea pentru ea poate fi micşorată sau suprimată de neştiinţă, neatenţie, violenţă,teamă, obiceiuri,, afecţiuni fără măsură şi de alţi factori psihici sau sociali
- O faptă poate fi voită indirect sau din neglijenţă ( de exemplu, un accident provocat din cauza necunoaşterii legilor rutiere)
- O consecinţă poate fi tolerată fără a fi voită – exemplu – cineva îşi face rău voind să ajute o persoană aflată în pericol
Fiecare persoană are dreptul la libertate iar exercitarea libertăţii ţine de demnitatea persoanei umane.
Libertate şi păcat
- libertatea este limitată şi supusă greşelii
- ameninţări pentru libertate; a fi liber nu înseamnă a spune sau a face orice. Dacă se îndepărtează de legea morală omul se face rob sieşi, rupe frăţia cu semenii săi şi se răzvrăteşte împotriva voinţei divine
- libertatea nu este libertinaj
Eliberare şi mântuire: prin moarte şi înviere Cristos ne-a redat libertatea făcând din noi copii ai lui Dumnezeu
Libertate omului este susținută de harul lui Dumnezeu.